Glosar

 

A
Adaosuri in ciment
Aceste minerale, denumite „adaosuri cimentoase" sunt utilizate in diverse procente, in ultima faza a procesului de fabricare a cimentului. Aceste adaosuri fac posibila obtinerea unei game de cimenturi cu diferite proprietati. Aceste materiale pot fi:
de origine naturala, de exemplu calcar sau roca vulcanica si roca sedimentara (roca puzzolanica),
de origine industriala, de exemplu produse secundare ale industriei siderurgice (zgura de furnal), industriei microcipurilor (praf de siliciu) si termocentralelor pe carbune (cenusa zburatoare).
Utilizarea adaosurilor cimentoase contribuie la reducerea emisiilor de CO2:
in primul rand pentru ca utilizarea de adaosuri in productia de ciment reduce automat proportia de clincher (faza de decarbonatare din productia de clincher emite cantitati mari de CO2),
in al doilea rand pentru ca se bazeaza pe utilizarea de deseuri industriale care altfel ar trebui aruncate si tratate de autoritatile locale.

Aditivi
Aditivii imbunatatesc proprietatile betonului: timp de priza, viscozitate, porozitate, rezistenta mecanica etc. Exista 9 clase de aditivi: acceleratori, intarzietori retardanti, plastifianti, fluidifianti, agenti de antrenare a aerului, antigelinghet, agenti de hidrofugare si agenti de intarire.

Aglomerare granulara
Aglomerarea granulara este o tehnica care imbunatateste gradul de compactare si rezistenta betonului, reducand in acelasi timp porozitatea. Aglomerarea granulara este realizata prin inlocuirea unei parti de apa cu granule fine si ultrafine care umplu spatiile intre granulele mai mari. Rezultatul este un beton mai consistent si mai fluid, care se compacteaza mai bine in momentul prizei.

Agregate aluvionare
Acestea sunt materiale sedimentate in era cuaternara de ghetari, cursuri de apa si funduri de mari putin adanci. In general se gasesc in albiile raurilor.

Agregate reciclate si artificiale
Aceste materiale sunt obtinute in timpul demolarii cladirilor si drumurilor sau ca produse secundare ale proceselor industriale. Utilizarea lor reduce consumul de materiale naturale, neregenerabile.

Agrement tehnic
Document oficial care atesta rezistenta la foc a unor sisteme constructive din gips-carton.

Amestec brut
Amestecul brut este format din roca macinata fin, subtiata cu apa. Este dozat si omogenizat inainte de a fi introdus in cuptor pentru a produce ciment.

Asfalt
Asfaltul poate fi natural sau artificial. In stare naturala, este un silico-calcar maro inchis impregnat cu bitum. In stare artificiala, este un amestec de bitum, obtinut din distilarea petrolului si particule fine de agregate.

B
Balast
Stratul de piatra, pietris sau roca sparta care serveste drept baza pentru liniile de cale ferata. Balastul poate fi reciclat si utilizat ca material alternativ.

Beton armat
Betonul este foarte rezistent la compresie, dar este mai putin rezistent la intindere si incovoiere. Otelul, pe de alta parte, este foarte flexibil datorita rezistentei sale la intindere.
Betonul armat valorifica proprietatile diferite ale acestora combinand otelul si betonul pentru a produce un material cu rezistenta inalta la compresie si intindere.

Beton armat cu fibre
Betonul armat cu fibre contine o intrepatrundere de fibre de mai multe feluri (polipropilena, metal, fibra de sticla, carbon etc.) care creeaza o plasa armata, ce imbunatateste soliditatea si rezistenta betonului la fisurare.. Aceasta este o abordare de armare a betonului tot mai raspandita.

Beton armat cu fibre de performanta ultrainalta
Betonul armat cu fibre de performanta ultrainalta este un material de constructie inovator. Adaugarea fibrelor din metal creste rezistenta sa de sase ori comparativ cu betonul standard, crescandu-i in acelasi timp durabilitatea.

Beton autonivelant
O varianta a betoanele cu autoplasare, betoanele autonivelante au o compozitie formulata si adaptata special pentru a asigura o intindere fluida. Acestea formeaza suprafete netede, fara a fi necesara vibrarea sau netezirea suprafetei.

Beton autoplasant
Betoanele cu autoplasare sunt betoane speciale, foarte fluide, care se intind doar prin prisma gravitatiei, fara sa necesite asadar vibrare. Acestea sunt concepute pentru a fi turnate in cofraje etanse. Chiar si fara vibrare, acestea acopera perfect armaturile si asigura obtinerea unor suprafete extrem de netede.

Beton bituminos
Betoanele bituminoase sunt alcatuite din pietris, nisip, filer si bitum (un produs petrolier), care actioneaza ca liant. Sunt folosite in general ca strat superior pentru suprafetele drumurilor.

Beton pentru prefabricate
Un inconvenient al betonului conventional este timpul de intarire, care influenteaza durata de constructie pe santier si implicit are efect in costuri. Betonul prefabricat sau preturnat contribuie la accelerarea lucrarii de constructie. Elementele din beton (coloane, grinzi sau dale) sunt pregatite si turnate intr-o sectie speciala pe santier sau in fabrici de prefabricate specializate si apoi transportate la locul potrivit. Acest procedeu are avantajul ca reduce durata fazei de constructie si limiteaza impactul asupra populatiei locale.

Beton precomprimat
Armaturile de otel confera betonului o mai mare rezistenta la intindere. Acesta este principiul betonului armat. Totusi, elasticitatea otelului este uneori insuficienta pentru a garanta siguranta unei structuri. In acest caz sunt folosite tehnici specifice de armare.
Acestea constau din comprimarea armaturii (precum un arc) pentru a presa betonul nedescarcat inainte de utilizare. Intinderea are loc inainte ca betonul sa fie turnat in cofraje (pre-tensionare) sau dupa turnare (post-tensionare).
Dupa plasarea si tensionarea structurii, armatura se intinde iar betonul tinde sa se decomprime. Poate face acest lucru fara a se indoi deoarece a fost anterior partial comprimat.

Biodiversitate
Biodiversitatea se refera la diversitatea de organisme vii si specii din ecosistemele terestre, marine si acvatice.

Biomasa
Biomasa reprezinta orice material organic derivat din plante, care poate fi utilizat pentru a furniza energie. Biomasa este fractia degradabila a urmatoarelor materiale:
produse secundare, deseuri si reziduuri din agricultura, industria forestiera si industriile conexe,
deseuri si reziduuri din plante industriale.

C
CO2
Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera. Acesta rezulta in urma arderii compusilor organici si a respiratiei animalelor si plantelor.
Industria cimentului emite CO2 in mod natural:
60% dintre emisii se datoreaza transformarii fizico-chimice a materiilor prime, la temperaturi ridicate,
40% rezulta din procesul de ardere necesar pentru incalzirea cuptorului de ciment la 1500°C.

Cariera
Exploatare miniera de unde se extrag diferite varietati de substante minerale, materiale de constructii etc.

Celula fotovoltaica
O celula fotovoltaica este o componenta electronica ce genereaza tensiune electrica (sau voltaj) atunci cand este expusa luminii, putand fi utilizata pentru a produce electricitate. Aceste celule produc un curent constant, cu un voltaj mediu de 0,5V.

Cenusa zburatoare
Cenusa zburatoare poate fi utilizata ca adaos in ciment datorita proprietatilor sale hidraulice si /sau puzzolanice. Cenusa zburatoare se obtine prin depunerea electrostatica sau mecanica a particulelor purverulente continute in gazele de ardere de la focarele cazanelor alimentate cu praf de carbune. Cenusa colectata din filtrele cosurilor termocentralelor pe carbune este compusa din dioxide de silice, oxizi de aluminiu, oxizi de fier si oxizi de calciu. Aceasta poate fi utilizata ca adaos in ciment, contribuind astfel la reducerea emisiilor de CO2.

Ciment
Cimentul este un liant hidraulic obtinut prin macinarea clincherului. Majoritatea cimenturilor sunt obtinute din clincher si adaosuri. In amestec cu apa, cimentul face priza. Combinat cu nisip si agregate (nisip sau pietris), acesta se transforma in beton.

Clincher
Clincherul este principalul component al cimentului. Clincherul se obtine dintr-un amestec de materii prime (calcar, marnocalcare, argile, supuse unui proces de ardere la o temperatura ridicata (~1450 grade). Cimentul este obtinut prin macinarea clincherului impreuna cu/fara adaosuri, in functie de sortimentul de ciment produs.

Co-incinerare
Co-incinerarea utilizeaza deseuri ca si combustibili alternativi. Astfel, deseurile dintr-o industrie se transforma in combustibili pentru o alta industrie.

Cofraj
Cofrajul este o tipar in care este turnat betonul fluid. Cofrajul este indepartat dupa intarirea betonului. Cofrajul trebuie sa fie suficient de rezistent pentru a suporta greutatea si/sau presiunea betonului umed fara a-si schimba forma initiala.

Concasare si macinare
Concasarea este o faza din procesul de producere a agregatelor. Dupa indepartarea argilei nedorite - materialele sunt concasate si macinate (zdrobite in bucati mai mici).

Conductivitate termica
Conductivitatea termica inseamna cantitatea de caldura care trece in decursul unei ore prin 1 m2 al unei partitii cu grosimea de 1 m, care contine un material omogen, sau un spatiu de aer. Aceasta masura este necesara pentru evaluarea performantei tehnice a unei cladiri.

Constructii durabile
Constructiile durabile au ca scop limitarea impactului cladirilor asupra mediului, imbunatatind in acelasi timp calitatea acestora in termeni de estetica, durabilitate, rezistenta si sustenabilitate. Tehnicile de constructii durabile se aplica pe toata durata de viata a unei cladiri, de la selectarea materialelor initiale pana la demolare si reciclare.
Constructiile durabile presupun:
- utilizarea de materiale reciclabile pentru conservarea resurselor naturale,
- integrarea surselor de energii regenerabile in proiectul cladirii,
- optimizarea surselor de energii regenerabile.

Cote de CO2

Cotele de emisii de gaze cu efect de sera si sistemul de tranzactionare a cotelor de emisii (schema EU-ETS) au fost instituite printr-o Directiva a Uniunii Europene din 2003. Directiva a fost revizuita in decembrie 2008 si are ca scop clarificarea conditiilor de implementare a tintei de reducere a emisiilor de CO2 in UE (Uniunea Europeana) cu 20% intre 1990 si 2020. Prin urmare, noua directiva reglementeaza emisiile de CO2 in statele membre ale UE pentru diferite sectoare industriale (de exemplu industria cimentului, industria siderurgica si industria hartiei). Acest mecanism se aplica in perioada 2013-2020 si:
stabileste in fiecare an o limita cuantificata de emisii pentru fiecare companie (1 cota = 1 tona de CO2),
defineste criteriile de selectie pentru sectoarele cele mai expuse riscului de „relocare a emisiilor de carbon" ("carbon leakage") ca urmare a cresterii costurilor asociate cu CO2, care le-ar putea afecta in mod negativ competitivitatea in raport cu tari din afara UE care nu si-au asumat angajamente comparabile;
le acorda companiilor cu un surplus de cote posibilitatea de a-si vinde drepturile de emisii companiilor care au un deficit de cote.

Cumparare / vanzare de cote de CO2
In contextul schemei Uniunii Europene de tranzactionare a cotelor de emisii (EU-ETS), companiile pot face schimburi de cote de CO2:
- prin acord reciproc intre 2 companii care negociaza pretul,
- sau pe una din „bursele de carbon" create in Europa.

D

Deseuri industriale
Deseurile industriale sunt reziduuri din productie, procesare sau utilizare. Deseurile altor industrii sunt folosite atat ca si combustibili alternativi cat si ca materii prime alternative. Co-incinerarea permite companiilor sa faca economii de combustibili fosili si materii prime, ajutand in acelasi timp comunitatea prin procesarea deseurilor intr-un mod economic, care reduce emisiile de CO2.

Dezvoltare durabila
Comisia Internationala pentru Mediu si Dezvoltare defineste dezvoltarea durabila ca „dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabila isi propune sa reconcilieze trei axe majore:
performanta economica,
consecintele sociale ale actiunilor unei companii (cu privire la angajati, furnizori, clienti si comunitatea locala),
aspectele de mediu (realizarea unui echilibru intre activitatile unei companii si conservarea ecosistemelor).
Ductilitate
Ductilitatea se refera la capacitatea unui material de a fi intins sau indoit fara sa se rupa. Un material care nu are aceasta calitate este fragil.

E
Emisii absolute / specifice de CO2
Emisiile absolute de CO2 reprezinta volumul total de CO2 emis, in timp ce emisiile specifice reprezinta valori relative si sunt proportionale cu o cantitate data de productie. De exemplu, se poate vorbi despre o cantitate specifica de CO2 emisa pentru fiecare tona de ciment.

Emisii nete / brute de CO2
Emisiile nete de CO2 inseamna emisiile brute minus emisiile asociate cu arderea deseurilor.

F
Filer
Un material mineral inert, macinat fin, inclus in vopseluri si lianti hidraulici (ciment) pentru a reduce costurile si, in unele cazuri, pentru modificarea caracteristicilor fizice ale acestora. Astfel, este considerat adaos cimentos.

Fundatie
Fundatia unei structuri asigura distribuirea greutatii si stabilitatea structurii. Este realizata din beton turnat. Proiectul fundatiei trebuie sa ii permita sa suporte greutatea constructiei si sa previna deplasarea verticala sau laterala.

G
Gips natural
Gipsul natural este o roca extrasa din cariere in forma de mici cristale albe, aglomerate in blocuri. Provine dintr-o roca de sedimentare format prin sulfat de calciu deshidratat.

Sulfat natural hidratat de calciu, incolor sau divers colorat, cu aspect sticlos, sidefos ori matasos, cu duritate mica, avand numeroase folosiri in industrie (in constructii, in medicina etc).

Gips sintetic
Resursele de gips natural sunt limitate. Gipsul sintetic sau chimic este o alternativa utila la aceasta resursa naturala neregenerabila.
Principalele surse sunt:
- acid fosforic,
- alti acizi minerali (acid citric, etc.)
- desulfurizarea gazelor,
- neutralizarea apei acide (acid sulfuric) din industria dioxidului de titan.
Din cele 60 de milioane de tone de gips produse in intreaga lume, aproape jumatate este realizat din gips sintetic (numit si gips chimic).

Guvernanta
Guvernanta reprezinta setul de reguli (legislative si interne) care determina modul in care o companie isi desfasoara activitatea. Guvernanta are ca scop garantarea transparentei, supravegherea si etica in afaceri.

H
Hidraulicitate
Hidraulicitatea reprezinta masura in care un material se intareste in prezenta apei.

Higrometrie
Studiul si masurarea umiditatii atmosferice.

I
Intreprindere sociala
Intreprinderile sociale folosesc un model economic care este, atat profitabil din punct de vedere financiar, cat si responsabil din punct de vedere social. Bunurile si serviciile pe care le furnizeaza acestea reprezinta o solutie inovatoare si practica pentru probleme sociale si de mediu precum malnutritie, acces la locuinte si gestionarea deseurilor.

Izolatie
Utilizarea unui material care are functia de a inhiba sau preveni conductivitatea, de ex. izolatie termica sau acustica/fonica. Gipsul si betonul joaca un rol important in compozitia produselor de izolatie pentru cladiri.

L

Laminare
A lamina inseamna a reduce o masa in foi, lame sau bare subtiri cu ajutorul unor role compresoare.

Lapte de ciment
Laptele de ciment este un amestec de ciment, apa si nisip care este suficient de lichid pentru a fi turnat sau pompat astfel incat sa umple rosturile si fisurile.

M
Mecanism de Dezvoltare Curata (MDC)
Protocolul de la Kyoto nu stabileste limite privind emisiile de CO2 ale tarilor in curs de dezvoltare, insa incurajeaza adoptarea unor mecanisme alternative. Astfel, companiile care finanteaza proiecte de reducere a emisiilor de CO2 in tarile in curs de dezvoltare sunt compensate cu credite de carbon.
Mecanismele de Dezvoltare Curata au ca scop promovarea dezvoltarii unor tehnologii imbunatatite in economiile emergente, permitand in acelasi timp tarilor industrializate sa castige credite de carbon.

Mortar
Mortarul este un amestec de ciment, nisip si apa, care poate fi completat cu aditivi, adaosuri si pigmenti de culoare. Spre deosebire de beton, mortarul nu include agregate. Poate fi preparat pe santier sau livrat de la o instalatie de amestec. Mortarele sunt utilizate pentru imbinarea elementelor (pentru imbinarea elementelor taiate sau turnate), pentru placari (impermeabilizarea, placarea si captusirea peretilor, finisarea podelelor), dar si pentru alte aplicatii, precum rosturi, tencuieli, izolatii, etanseizari sau astupari.

N
Nanotehnologii
Toate studiile si procesele care se refera la fabricarea sau modificarea structurilor, dispozitivelor si materialelor la scara nano, masurata in nanometri 10(-9).

O
Organizatia Internationala a Muncii (OIM)
OIM este o agentie a Natiunilor Unite care reuneste guverne, angajatori si angajati. Scopul sau este de a promova conditii de munca decente in intreaga lume si de a se asigura ca angajatii beneficiaza de drepturi precum libertate, egalitate, siguranta si demnitate. Actiunile sale incurajeaza crearea de locuri de munca decente si dezvoltarea protectiei sociale si dialogului.

P
Paleti
Ambalaj, omologat international, care asigura manipularea mai uşoara a marfurilor cu ajutorul mijloacelor mecanice cu ocazia incarcarii, descarcarii sau depozitarii acestora.

Partitie
Partitia este un perete usor care separa un spatiu interior. Placile de gips-carton sunt frecvent utilizate in acest scop.
Diferenta dintre pereti si partitii este aceea ca peretii fac parte din structura de rezistenta (sustin acoperisuri, tavane, etaje superioare, etc.) in timp ce partitiile nu poarta greutate.

Permeabilitate
Insusire a unui material de a permite trecerea prin el a unui lichid sau a unui gaz.

Pietris concasat
Pietrisul concasat este obtinut prin concasarea rocii. Granulele de pietris masoara intre 5 si 25 mm. Pietrisul concasat este folosit ca agregat pentru fabricarea betonului si ca substrat pentru drumuri.

Plafon
Suprafata interioara a planseului superior al unei incaperi; tavan, bagdadie.

Planseu
Element de constructie de lemn, de beton armat etc, care separa etajele unei cladiri sau alcatuieste partea carosabila a unui pod.

Pompa de caldura geotermala
O pompa de caldura geotermala este un dispozitiv termodinamic care permite transferul de caldura dintr-un mediu mai rece intr-un mediu mai cald, desi in mod spontan caldura se difuzeaza dinspre mediul cald spre cel rece pana le egalizarea temperaturii. Pompa de caldura geotermica utilizeaza caldura solului pe baza acestui principiu.

Portland
Denumirea de „Portland" provine de la numele unei peninsule din Marea Britanie.
Amestecul si aspectul rocii gri din aceasta zona sunt similare cu cele ale cimentului. Cimentul Portland este o denumire generica a cimenturilor hidraulice comune, de inalta eficienta. Acestea sunt obtinute prin macinarea clincherului, obtinut prin arderea unui amestec cu o compozitie bine definita, din calcar, silice, aluminiu si, in unele cazuri, alte produse.

Praf de siliciu
Acest produs secundar al industriei siliciului rezulta cand cuartul este incalzit la temperaturi inalte. Fumul de siliciu - particule de praf care masoara doar 0.2 micrometri - este colectat prin filtre electrice pentru a fi utilizat ca aditiv in ciment.

Precomprimare
Tehnica combinarii nivelului ridicat de rezistenta a betonului la compresie cu rezistenta cablurilor de otel la tractiune, prin plasarea acestora in permanenta opozitie. In timp ce rezistenta este egala cu cea a unei grinzi traditionale din beton armat, o grinda din beton precomprimat permite o crestere semnificativa a greutatii si reducerea costului structurilor portante.

Precomprimare prin post-tensionare
Post-tensionarea este o tehnica de precomprimare, spre deosebire de precomprimarea prin pre-tensionare. Aceasta procedura, numita si „precomprimare cu cabluri", presupune turnarea de sectiuni din beton dupa plasarea de tubulaturi in cofraj. Dupa intarirea betonului, cablul din otel este trecut prin tubulatura respectiva si apoi tensionat. Aceasta tehnica este utilizata pentru elemente portante puternice (suprastructuri pentru opere de arta, pasarele, grinzi foarte lungi sau in consola etc.).

Precomprimare prin pre-tensionare
Pre-tensionarea este o tehnica de precomprimare, spre deosebire de precomprimarea prin post-tensionare. Aceasta procedura, numita si „precomprimare cu fire aderente", presupune turnarea betonului dupa plasarea firelor de otel in cofraj. Dupa indepartarea cofrajului, tensiunea firelor nu se relaxeaza in interiorul sectiunii din beton. Aceasta tehnica se aplica in cazul unor sectiuni de dimensiuni limitate (barne, traverse de cale ferata, stalpi etc.).

Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP)
UNEP, creat in 1972, este cea mai inalta autoritate de mediu din cadrul Natiunilor Unite. UNEP lucreaza cu agentiile Natiunilor Unite, guvernele internationale si asociatii neguvernamentale, sectorul privat si societatea civila. UNEP a instituit Initiativa pentru Cladiri si Constructii Durabile (SBCI - Buildings and Construction Initiative).

Protocolul de la Kyoto
Protocolul de la Kyoto isi propune sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera la nivel mondial. Principiul se bazeaza pe diferite niveluri de angajamente ale guvernelor. Tarile industrializate si-au asumat angajamente de stabilizare sau reducere a emisiilor, in medie cu 5% in perioada 2008-2012 comparativ cu 1990. Tarile in curs de dezvoltare nu si-au asumat obligatii insa sunt incurajate sa dezvolte programe de reducere a emisiilor de CO2, care pot fi utilizate pentru a obtine credite: acesta este principiul Mecanismelor de Dezvoltare Curata (MDC), care presupune promovarea eforturilor in tarile emergente.

Punte
O serie de componente amplasate una langa alta pentru a forma podeaua unui pasaj, a unei pasarele, a unei platforme etc.

Punte termica
Puntile termice sunt acele locuri din invelisul cladirii care ofera cea mai redusa rezistenta termica. Prin urmare, ele reprezinta una din cauzele majore ale unei izolatii defectuoase. Cel mai frecvent, puntile termice se gasesc la imbinarile dintre partitii, osaturile din beton, suporturile obloanelor etc.

Puzzolana
Puzzolanele naturale sunt minerale usoare de siliciu, produse in timpul eruptiilor vulcanice bazaltice. Materialul contine silice, aluminiu si oxid de fier (care ii confera culoarea rosie), precum si var si oxid de magneziu. Pozzolana este utilizata ca adaosuri in ciment.

R
Ranforsare
Intaritura, consolidare, a face mai rezistent.

Rata de frecventa a accidentelor
Rata de frecventa a accidentelor cu intreruperea timpului de munca reprezinta numarul accidentelor care conduc la oprirea activitatii la un milion de ore lucrate.

Reabilitare
In constructii, reabilitarea se refera la renovarea unei cladiri deteriorate sau care nu mai corespunde standardelor de siguranta.

Readymix
Pasta de imbinari, gata preparata.

Relocarea emisiilor de carbon
Inlocuirea productiei locale pe o piata cu restrictii in ceea ce priveste emisiile de carbon, cu productie dintr-o zona in care nu exista astfel de restrictii, ca urmare a faptului ca costul CO2 nu este luat in considerare. Potrivit acestei definitii, relocarea emisiilor de carbon nu conduce la o reducere a emisiilor de CO2, ci dimpotriva creste nivelul emisiilor din cauza transporturilor, distruge valoarea economica si are un impact social negativ asupra pietei muncii din tarile cu restrictii in privinta emisiilor.

Relocarea emisiilor de carbon
Element proiectate pentru a reduce pierderile de caldura provocate de puntile termice. Acesta poate fi realizat din polistiren cu armaturi din otel sau beton.

Rezistenta fizico-chimica
Rezistenta fizico-chimica a unui material reprezinta rezistenta sa la diferite constrangeri fizice, precum impact, efecte abrazive, coroziune sub actiunea agentilor chimici, distrugere sub actiunea apei, temperaturi ridicate, inghet, vant etc.

Rezistenta mecanica
Rezistenta mecanica a unui material este rezistenta acestuia la uzura, deformare, difuzarea aburilor si diferite constrangeri fizice.

Roca neconsolidata
Rocile neconsolidate sunt depozite aluvionare in albiile de rau. Acestea pot fi recuperate pentru a produce agregate.

Roca solida
Aceasta roca provine din depozite compacte de roca dura. Rocile masive sunt in principal formatiuni vechi de calcar sau roci de origine vulcanica, numite roci eruptive. Aceasta roca poate fi extrasa pentru a produce agregate. Rocile extrase sunt scalpate inainte de a fi concasate.

Rost
Rostul reprezinta umplerea sau etansarea unui gol intre doua elemente de constructie sau o separare rectiliniara continua intr-o constructie, creat pentru a absorbi diferentele in deplasarea sau comportamentul a 2 elemente adiacente.

Rupere de punte termica
Element proiectate pentru a reduce pierderile de caldura provocate de puntile termice. Acesta poate fi realizat din polistiren cu armaturi din otel sau beton.

S
Sapa
O sapa este un strat subtire de mortar (15-50 mm) intinsa peste un strat suport (dalaj etc.). Aceasta confera o suprafata plana si este in general acoperita de un alt material, precum placi ceramice.

Schema EU-ETS
Cotele de emisii de gaze cu efect de sera si sistemul de tranzactionare a cotelor de emisii (schema EU-ETS) au fost instituite printr-o Directiva a Uniunii Europene din 2003. Directiva a fost revizuita in decembrie 2008 si are ca scop clarificarea conditiilor de implementare a tintei de reducere a emisiilor de CO2 in UE (Uniunea Europeana) cu 20% intre 1990 si 2020. Prin urmare, noua directiva reglementeaza emisiile de CO2 in statele membre ale UE pentru diferite sectoare industriale (de exemplu industria cimentului, industria siderurgica si industria hartiei). Acest mecanism se aplica in perioada 2013-2020 si:
stabileste in fiecare an o limita cuantificata de emisii pentru fiecare companie (1 cota = 1 tona de CO2),
defineste criteriile de selectie pentru sectoarele cele mai expuse riscului de „relocare a emisiilor de carbon" ("carbon leakage") ca urmare a cresterii costurilor asociate cu CO2, care le-ar putea afecta in mod negativ competitivitatea in raport cu tari din afara UE care nu si-au asumat angajamente comparabile;
le acorda companiilor cu un surplus de cote posibilitatea de a-si vinde drepturile de emisii companiilor care au un deficit de cota.

Schimbari climatice

Termenul de „schimbari climatice" se refera la modificarile meteorologice si de temperatura observate in decursul ultimului secol. Acestea sunt atribuite unei cresteri a concentratiei atmosferice de gaze cu efect de sera, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2) si metanul. Aceste gaze retin energia solara in atmosfera, incalzind pamantul si oceanele. Potrivit Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), 90% din cresterea concentratiei acestor gaze se datoreaza activitatilor umane si numai 10% cauzelor naturale.

Sortare
Sortarea este etapa care urmeaza dupa concasare si macinare. Pietrisul este trecut printr-o sita de o anumita marime pentru a produce un amestec curat, omogen de o anumita dimensiune a granulelor.

Statie de betoane
Statiile de betoane sunt site-uri industriale unde se produce betonul. In instalatia de mixare, materiile prime si aditivii sunt dozati si pusi in malaxoare, obtinandu-se un amestec omogen de beton. Betonul umed este apoi transportat pe santiere, in betoniere echipate cu tambururi rotative.

Superplastifiant
Superplastifianul este un aditiv care amestecat cu beton, mortar sau lapte de ciment, Scopul sau este de a imbunatati lucrabilitatea amestecului si a reduce raportul A/C Rolul sau secundar este de a modifica timpul de priza si de intarire. Superplastifiantii sunt adesea numiti si „fluidifianti".

T
Tencuiala
Strat de mortar care se asterne pe ziduri si pe tavane pentru a le proteja si pentru a obtine suprafete netede, cu aspect placut.

U

Umplutura
Umplutura este spatiul dintre doua grinzi. Prin extensie, poate desemna si materialul folosit pentru a umple acest spatiu. Poate fi din lemn, polistiren, teracota, beton cu agregate etc.

V
Var
Varul este un liant obtinut prin calcinarea calcarului. Exista doua categorii de var, in functie de tipul de priza, si anume sub actiunea dioxidului de carbon (var stins) sau a apei (var hidraulic).
Varul stins este utilizat in principal in ipsosuri traditionale pentru finisaje, mortare pentru rosturi si pentru varuit. Varul hidraulic contine argila, avand proprietati similare cu cimentul si fiind astfel adecvat pentru tencuieli sau amorse.

Vata minerala bazaltica
Vata minerala din bazalt este un produs anorganic, obtinut prin fibrilizarea cu ajutorul centrifugarii a topiturii de bazalt. Este produs sub forma unei aglomerari de fibre fine, elastice cu structura deschisa.

Vata minerala de sticla
Material din fibre scurte de sticla impaslite, intrebuintata ca izolant termic si acustic.

Z
Zgura
Zgura este obtinuta prin topirea minereului de fier intr-un furnal. Acest amestec este compus din oxizi de calciu, aluminiu, magneziu si siliciu Prin racirea rapida a topiturii de zgura rezulta zgura granulata de furnal. Proprietatile sale hidraulice sunt apropiate de cele ale clincherului. Zgura are un timp de hidratare mai lung, insa ofera o stabilitate mai mare in conditii corozive. Prin urmare, este un adaos potrivit pentru ciment si beton, care contribuie la reducerea emisiilor de CO2.